O vară într-o ceaşcă

Foile au ramas albe, vârful creionului, intact. Viaţa şi-a cerut tributul, Hattrick-ul s-a pitit într-un colţ. Vara m-a aruncat în valuri, m-a ascuns într-o scoică, m-a topit în vâltoarea drumurilor. Am sorbit pe nerăsuflate ceaşca de cafea în care s-a condensat timpul verii. N-am avut timp să-i savurez aroma, nici să-i simt mirosul ori dulceaţa.
Am ars cu soarele, am avut gust de alge, am trăit. Hattrick-ul nu şi-a mai găsit loc decât amestecat cu zaţul rămas pe fundul ceştii.