Stiam ca Barcelona=Gaudi. Vazusem Barcelona doar in poze si visam de mult sa ajung acolo. Un vis vechi de ani, a devenit realitate in 2007.
Orasul, din fuga taxiului, nu impresioneaza. Cladiri, masini, circulatie mai omeneasca decat in Bucuresti - am gandit cu voce tare, magazine, strazi, minus gropile noastre si maidanezii jumuliti. Cand am ajuns insa in cartierul gotic (unde aveam cazarea) cu aer de secol 14-15, am realizat ca sunt totusi in alta lume.
Cazarea a insemnat aruncarea bagajelor intr-un colt si, nevrand sa pierdem niciun minut, plonjarea in prima locatie "de vazut", Parcul Ciutadela, care era exact peste drum. Spui parc si te astepti la chestii normale. Alei, copaci, flori, statui, un lac.
Ciutadela nu seamana insa cu niciun alt parc vazut in trecut. Monumentul ce strajuieste lacul te lasa cu gura cascata. Ornamente unice, combinatii de piatra, metal si marmura, un lac de un verde ireal, care parca a imprumutat din culoarea palmierilor ce-l inconjoara. Monument construit de Gaudi, evident.
Si cum cuvintele palesc in fata imaginilor, doar pozele ma pot salva.
